Nutriția și bolile digestive cronice, un nou raport lansat de Uniunea Gastroenterologică Europeană, prezintă informații alarmante privind alegerile dietetice actuale ale persoanelor din Europa și impactul acestora asupra unei serii de boli cronice digestive.

Iată rezumatul raportului:
•    Milioane de europeni se confruntă cu un risc crescut de apariție a unor afecțiuni digestive cronice, incluzând cancere digestive, afecțiuni induse de consumul de grâu și tulburări funcționale gastroenterologice, datorită unei alimentații sărace în nutrienți.
•    Consumul de alimente ultra-procesate a crescut dramatic în ultimele decenii și reprezintă jumătate din aportul zilnic de calorii al cetățenilor iar, în unele țări, peste 75%.
•    Pe lângă creșterea riscului de boli digestive cronice, aceste alegeri duc la o creștere a prevalenței obezității în întreaga Europă, mai mult de jumătate din populația adultă europeană fiind supraponderală sau obeză și unul din trei copii fiind supraponderal (a se vedea mai jos ultimele statistici privind obezitatea pentru fiecare țară europeană)
•    Experții fac, prin urmare, o serie de recomandări pentru a inversa această tendință și pentru a reduce povara de pe sistemele publice de sănătate.
•    Raportul, comandat de UEG, a fost aprobat de unsprezece alte asociații medicale, organizații ale pacienților și ONG-uri care se ocupă de nutriție și de sănătate digestivă.

Alegerile nutriționale greșite, însemnând alimente sărace în nutrienți, consumul ridicat de alimente ultra-procesate și grăsimi trans, expun milioane de europeni la un risc crescut de a dezvolta o serie de boli digestive cronice, inclusiv cancere digestive, tulburări și afecțiuni gastro-intestinale funcționale, precum și obezitate.
Raportul “Nutriția și bolile digestive cronice”, lansat de UEG și susținut de unsprezece asociații medicale, organizații de pacienți și ONG-uri, analizează opiniile unor experți de vârf în domeniul nutriției, al cancerului digestiv, al bolilor hepatice, tulburărilor gastro-intestinale funcționale și al pediatriei.

Raportul evidențiază modul în care alimentele ultra-procesate, adesea bogate în grăsimi, adaos de zahăr și sare, reprezintă jumătate din aportul energetic european modern și, în unele țări, depășește 75%.
Consumul de alimente ultra-procesate a crescut dramatic în ultimele decenii (incluzând băuturi răcoritoare, cofetărie, chipsuri și mâncăruri gata preparate). Studiile au arătat că acest consum de alimente ultra-procesate este asociat cu un risc crescut de cancer și sugerează că rapiditatea creșterii consumului acestor tipuri de alimente poate conduce la o creștere alarmantă a numărului pacienților cu boli maligne. O creștere cu 10% a proporției alimentelor ultra-procesate din dietă, de exemplu, este asociată cu o creștere de 12% a riscului de a face cancer.
În plus față de un risc ridicat de boli cronice, consumul ridicat al acestor alimente crește, de asemenea, prevalența obezității. Din păcate, peste jumătate (52%) din populația UE în vârstă de peste 18 ani este supraponderală sau obeză, iar 1 din 3 copii din Europa este supraponderal.
Obezitatea, adesea determinată de opțiunile nutriționale greșite, crește riscul afecțiunilor digestive grave și pune o presiune semnificativă asupra sistemului sanitar, duce la costuri sociale ridicate, suferință pentru pacienți și, în cele din urmă, scurtează vieți”, explică profesorul Markus Peck, Medicină Internă și Gastroenterologie la Klinikum Klagenfurt am Wörthersee, Austria. “Dieta echilibrată și un stil de viață sănătos pot ajuta la prevenirea bolilor cronice digestive, dar dificultatea cu care ne confruntăm este determinarea cetățenilor noștri să facă alegerile corecte și să mențină aceste alegeri”.

Un plan de acțiune pentru Europa
Raportul face o serie de recomandări pentru a reduce riscul și impactul bolilor digestive cronice:
•    Zahăr – mai puțin de 10% (<50 grame), dar în mod ideal 5% din aportul zilnic total de calorii
•    Grăsimi saturate – mai puțin de 10% din aportul zilnic total de calorii
•    Grăsimi trans – mai puțin de 1% din aportul zilnic total de calorii
•    Sare – mai puțin de 5g pe zi

“Avem nevoie de Comisia Europeană și de guvernele naționale să acționeze acum în direcția schimbării modului în care cumpărăm și consumăm alimente”, afirmă profesorul Peck. “Scopul nostru ar trebui să fie realizarea la nivel european a unei orientări către o dietă sănătoasă până în 2050. Aceasta ar necesita dublarea consumului de fructe, legume și nucifere, iar consumul de alimente precum carnea roșie și zahărul să fie redus cu mai mult de 50% în următorii 30 de ani. “
“Dacă trebuie să luptăm împotriva stilului de viață nesănătos (care duce la creșterea numărului de persoane supraponderale și obeze în Europa, precum și la povara asupra sistemelor sanitare naționale, dar și la pierderile de vieți omenești pe care îl aduce), atunci trebuie să acționăm acum”, conchide profesorul Peck.

% Rata de obezitate pentru adulți în Europa (* date auto-raportate)

Țara

Bărbați obezi %

Femei obeze %

Malta

36.9

31.3

România

29.4

34.1

Grecia

27.9

25.6

Anglia

27.4

30

Cipru

27

28.8

Scoția

27

30

Irlanda de Nord

26

27

Irlanda

25.8

21.3

Portugalia

25.5

32

Italia

24.5

24.9

Polonia

24.2

23.4

Luxemburg

24.1

21

Cehia

23.9

22.3

Germania

23.3

23.9

Spania

22.8

20.5

Ungaria

22

20.4

Țara Galilor*

22

23

Slovenia *

21

17.4

Croația

20.7

16.8

Finlanda

20.4

19

Estonia*

19.1

21.5

Letonia*

18.8

23.3

Slovacia

18.1

15.9

Franța

16.8

17.4

Suedia

15.5

14.4

Danemarca *

14.1

15.6

Belgia

13.9

14.2

Austria

13.4

10.7

Bulgaria

13.4

19.2

Lituania

11.3

15.2

Olanda

10.4

10.1

% Rata de copii supraponderali

Țara

Băieți supraponderali %

Fete supraponderale %

Malta

43.2

38.7

Croația

38.7

31

Italia

37.2

34.7

Spania

32.3

29.5

Cipru

31.5

25.6

Grecia

31

29.1

Portugalia

30.9

32

Bulgaria

30.4

28.3

Danemarca*

29.3

21.1

Anglia

28.6

29

Irlanda de Nord

28

25

Austria

28

25.9

Slovenia*

27.4

22.7

Țara Galilor*

27.1

27

Letonia*

25

21

România

24.6

22.6

Germania

24.2

23.8

Scoția

24

29

Finlanda

23.8

20.1

Cehia

23

20

Luxemburg

23

22

Slovacia

22.6

20.7

Suedia

22.6

21.2

Lituania

21.4

19.9

Ungaria*

21.4

23.7

Polonia

20.8

14.4

Belgia

16.9

13.5

Olanda

16.8

15.4

Irlanda

16

19

Franța

14.4

18.7

Estonia*

13.6

14.9

Despre raport
Accesați “Nutriția și bolile digestive cronice: un plan de acțiune pentru Europa”
Raportul a fost întocmit de UEG, cu suport și aprobare de la:
•    Asociația Societăților de Celiachie Europene (AOECS)
•    Asociația pentru Cancerul digestiv în Europa (DiCE)
•    Asociația Europeană pentru Gastroenterologie, Endoscopie și Nutriție (EAGEN)
•    Asociația Europeană pentru Studiul Ficatului (EASL)
•    Federația Europeană a Asociațiilor pentru boala Crohn și Colon Ulcerativ (EFCCA)
•    Grupul european de studiu Helicobacter și Microbiota (EHMSG)
•    Societatea Europeană de Oncologie Digestivă (ESDO)
•    Societatea Europeană de Neurogastroenterologie și Motilitate (ESNM)
•    Societatea Europeană pentru Nutriție Clinică și Metabolism (ESPEN)
•    Societatea Europeană pentru Gastroenterologie, Hepatologie și Nutriție Pediatrică (ESPGHAN)
•    Organizația Mondială pentru Gastroenterologie (WGO)

Despre profesorul Markus Peck
Profesorul Markus Peck este președintele Departamentului de Medicină Internă și Gastroenterologie (IMuG) din Klinikum Klagenfurt am Wörthersee din Klagenfurt, Austria. Este președintele Comitetului pentru Afaceri Publice al UEG.

Despre UEG
UEG sau Uniunea Gastroenterologică Europeană este o organizație profesională non-profit care unește experiența tuturor specialiștilor europeni de vârf în medicină și societățile naționale care se concentrează asupra sănătății digestive. Împreună, societățile membre reprezintă peste 30.000 de specialiști, care lucrează în medicină, chirurgie, pediatrie, oncologie gastro-intestinală și endoscopie. Acest lucru face din UEG cea mai cuprinzătoare organizație de acest gen din lume și o platformă unică de colaborare și schimb de cunoștințe.
Pentru a promova standardele de îngrijire și cunoaștere gastroenterologică în întreaga lume și pentru a reduce povara bolilor digestive, UEG oferă numeroase activități și inițiative, printre care:
•    UEG Week, cel mai mare congres de acest gen din Europa, și unul dintre cele mai mari două din lume
•    Educația UEG, sursa universală de cunoștințe în gastroenterologie, care oferă cursuri on-line, o imensă bibliotecă, cu cele mai recente știri GI, încurajând dezbaterile și discuțiile
•    Activity Grants, promovarea și finanțarea proiectelor educaționale în domeniul sănătății digestive pentru a promova și armoniza formarea și educația continuă a profesioniștilor
•    UEG Journal, care cuprinde studii clinice din toate domeniile gastroenterologiei
•    Public Affairs, care promovează cercetarea, prevenirea, diagnosticarea precoce și tratamentul bolilor digestive și contribuie la dezvoltarea unei politici eficiente de sănătate pentru Europa
•    Quality of Care, cuprinzând orientările europene privind practica clinică, standardele clinice, consensul, documentele de poziție și protocoalele standard în domeniul sănătății digestive.

Aflați mai multe despre activitatea UEG accesând www.ueg.eu

(publicat la Viena, 21 mai 2019)

Link Raport      https://www.ueg.eu/epaper/Nutrition-and-Chronic-Diseases/#0