Iubire dincolo de gluten: stima de sine, asumarea identităţii de celiac și sprijinul social în îngrijorările adolescenților privind respingerile romantice
Adolescența este o perioadă crucială în viața tinerilor, marcată de căutarea identității și de dezvoltarea relațiilor romantice. Adolescenții cu boala celiacă (BC) se confruntă cu provocări suplimentare în această perioadă de tranziție spre viața de adult. Studiile sugerează că frica de stigmatizare, percepția intensă de împovărare a partenerului și reținerea de a comunica diagnosticul de boală celiacă pot influența anxietățile legate de respingerea romantică, având un impact semnificativ asupra calității vieții adolescenţilor.
Un studiu transversal online desfășurat pe 165 de adolescenți și tineri germani (14 – 22 ani) care au declarat ca au boală celiacă și-a propus să răspundă la următoarele întrebări:
- Cum influențează viaţa cu boala celiacă percepţia adolescenților despre relațiile romantice și teama de respingere?
- Există diferențe între sexe și între adolescenții care sunt sau nu sunt într-o relație, la nivel de griji legate de respingerea romantică?
- Ce rol pot juca factorii cheie în gestionarea afecţiunilor cronice, şi anume asumarea identității și sprijinul reciproc, în problemele romantice?
- Cum afectează astfel de preocupări, dacă sunt prezente, calitatea vieții legate de sănătate?
Studiul oferă atât observații teoretice despre impactul bolii celiace asupra anxietăților tinerilor, calitatea vieții și sănătatea psihosocială, precum și idei practice pentru crearea de strategii de sprijinire a tinerilor cu BC în gestionarea emoțiilor negative, întărirea rezilienței și încurajarea atitudinilor pozitive față de relații.
1. Relațiile romantice și teama de respingere
Persoanele cu boli cronice se confruntă adesea cu autonomie diminuată, legături sociale compromise, sentimente de alienare, depresie și anxietate potențiale și jena legată de starea lor.
Sunt puține studii care cercetează cum sunt afectate relațiile romantice de diagnosticul de boală celiacă. O echipă de cercetători condusă de Jordan A. a efectuat în 2021 o analiză care a arătat că adolescenții cu boli cronice aspiră la relații romantice asemănătoare celor ale tinerilor sănătoși, însă se tem de respingere din cauza percepției asupra atractivității lor influențate de condiția medicală.
Comportamentele necesare pentru gestionarea bolii celiace pot fi percepute ca neatrăgătoare, ceea ce generează obstacole în dezvoltarea relațiilor. Această stigmatizare poate influența atât inițierea, cât și menținerea relațiilor, având în același timp un impact negativ asupra stimei de sine. De asemenea, rușinea asociată bolilor cronice poate influența calitatea relațiilor sociale și a sănătății mentale, iar teama de a primi compasiune poate slăbi începutul unei relații.
Inclusiv mărturisirea de către adolescent că are boala celiacă, într-un context intim, vine la pachet cu motive de anxietate. Un sondaj recent a arătat că mai puțin de jumătate din pacienții cu boală celiacă comunică diagnosticul înainte de prima întâlnire, și doar o minoritate includ informația în profilul online de dating.
În plus, adolescenții diagnosticați se îngrijorează că pot fi o povară pentru partenerii lor, din cauza restricțiilor alimentare. Iar aceste anxietăți pot duce la experiențe neplăcute în cazul întâlnirilor romantice.
2. Rolul sprijinului reciproc și al asumării identității în teama de respingere
Sprijinul oferit de persoane cu boli cronice similare reprezintă un factor vital în gestionarea anxietății dată de teama de respingere. Susținerea poate veni sub formă de asistență practică, sfaturi legate de luarea deciziilor, empatie și compasiune, toate acestea reducând stresul cauzat de bolile cronice. Un asemenea sprijin poate crește calitatea vieții prin dezvoltarea de sentimente de apartenență și conectare.
În cazul adolescenților cu boală celiacă, sprijinul social poate fi o strategie eficientă de a face față situațiilor. El a fost asociat cu o stimă de sine mai ridicată, o sănătate mentală mai bună și mai puține sentimente de vinovăție și rușine de a fi diferit.
Asumarea identității la un pacient cu boală cronică se referă la gradul în care acesta integrează experiențele bolii în noțiunea de Sine. Acceptarea bolii ca fiind parte din identitate duce la relații sociale sănătoase. Neacceptarea ei, însă, poate veni din teama că ceilalți vor pune mai mult focus pe boală decât pe persoana în sine, iar legătura formată poate fi una neautentică.
3. Stima de sine
Într-o discuție despre relații romantice, nu poate fi omis rolul stimei de sine. În perioada adolescenței, percepțiile atracției fizice și romantice influențează valoarea personală, iar o stimă de sine ridicată prezice o legătură romantică mai bună. La polul opus, o stimă de sine scăzută este strâns legată de teama respingerii sociale și vulnerabilitatea emoțională în relații.
Pentru cei diagnosticați cu boală celiacă sau orice altă boală cronică, abilitatea de a menține relații romantice este asociată pozitiv cu stima de sine.
Studiul german şi-a propus să cerceteze interacţiunea dintre stima de sine, asumarea identităţii de celiac şi sprijinul social în relaţie cu teama de respingere romantică.
Concluziile studiului german afirmă că nu există diferențe între cele două sexe în nivelul de anxietate cu privire la respingerile romantice.
Participanții aflați în relații romantice au arătat un grad de anxietate mai mic la ideea de respingere și o preferință pentru un partner cu o dietă similară, fără gluten.
Cu cât boală este acceptată și integrată în identitate, cu atât nivelul de anxietate în relații este mai mic. Același lucru s-a putut afirma și despre importanța susținerii sociale.
Ca orice studiu, și acesta a avut limitările lui – faptul că a fost făcut pe un grup de oameni de o singură nație, numărul de băieți a fost semnificativ mai mic decât cel al fetelor (28 vs 137), nu a fost un studiu controlat, șamd.
Însă, rezultatele lui ridică niște întrebări și posibile discuții. Chiar și în lipsa unor studii făcute la scară mai largă, nu putem ignora că un asemenea diagnostic poate pune probleme în relațiile romantice ale adolescenților, la o vârstă la care ei încearcă să își construiască propria identitate.
Dacă doreşti să citești în detaliu studiul prezentat în acest articol, găsești link-ul aici.