Singurul tratament cunoscut pentru boala celiacă în prezent este o dietă permanentă și strictă fără gluten. O dietă fără gluten include alimente care sunt  fără gluten în mod natural și alimente prelucrate industrial cu un conținut de gluten mai mic de 20 ppm, care sunt produse special pentru pacienții cu boala celiacă.

Deși există opțiuni limitate pentru produse alimentare în dieta pacienților cu boală celiacă comparativ cu populația generală, acum, spre deosebire de anii trecuți, piața produselor fără gluten s-a extins, generând o mai mare disponibilitate și deci o gamă mai mare de produse fără gluten.

Produsele fără gluten destinate pacienților cu boală celiacă ridică probleme legate de valoarea nutrițională a acestora. Glutenul, acel complex proteic din grâu, secară și orz, are proprietăți vâsco-elastice importante, fiind responsabil de gustul, textura crocantă și integritatea structurală a alimentelor. Renunțarea la gluten și utilizarea exclusivă a unor materii prime fără gluten duce la alimente care sunt mai puțin gustoase decât alimentele obișnuite. Pâinea fără gluten, de exemplu, are o textură sfărâmicioasă și se învechește repede. În consecință, fabricarea produselor fără gluten necesită adăugarea unor ingrediente, cum ar fi grăsimi saturate și zaharuri în produsele finale, pentru a obține proprietăți similare  glutenului. De asemenea, multe dintre aceste produse au un conținut scăzut de fibre și sunt bogate în sare.

Drept urmare, au fost realizate multiple studii în diferite țări cu privire la calitatea nutrițională a dietei fără gluten, concluziile fiind contradictorii [1-15]. În special, unii autori au constatat că dieta fără gluten nu garantează aportul adecvat al mai multor micronutrienți, în special calciu, fier și vitamina D [16]. Dimpotrivă, altele au demonstrat că cele mai multe deficiențe nutriționale dispar după urmarea strictă a unei diete fără gluten [12,17]. Deficiențele nutriționale menționate mai sus par a fi influențate de mai mulți factori, cum ar fi perioada de timp în care pacienții au trăit cu boala activă / nediagnosticată, gradul de afectare a mucoasei intestinale și gradul de malabsorbție [17], precum și modificările alimentare adiționale făcute de acești pacienți.

În plus, conform Codex alimentarius pentru alimentele destinate dietelor  speciale, în speță pentru persoanele cu intoleranță la gluten (CODEX STAN 118-1979 rev. 2008), produsele care intră sub incidența acestui standard și înlocuiesc alimentele de bază importante ar trebui să furnizeze aproximativ aceleași cantități de vitamine și minerale ca alimente originale pe care le înlocuiesc. Cu toate acestea, unele studii publicate au arătat că produsele fără gluten pot avea o calitate nutrițională mai slabă în comparație cu aceleași produse care conțin gluten. Un motiv pentru aceste deficiențe poate fi faptul că făina de grâu, în afară de faptul că este o sursă bună de vitamina B, este adesea fortificată cu fier, folați și alte vitamine. Spre deosebire de făina de grâu, făinurile fără gluten, făcute în mod obișnuit din făină de orez, tapioca sau amidon din cartofi, nu sunt de obicei îmbogățite sau fortificate.

Cu toate acestea, date recente susțin că produsele fără gluten obținute din alimente fără gluten în mod natural (adică hrișcă, năut, mei, ovăz, amarant, teff, quinoa) sunt surse de minerale mai bune decât cele bazate pe alte materii prime fără gluten [18]. Cu toate acestea, deoarece evaluarea conținutului de micronutrienți al alimentelor necesită analize de laborator (deoarece legislația nu impune întotdeauna ca acesta să fie menționat pe etichetele produselor alimentare) [12], o astfel de analiză rămâne de făcut în multe țări europene.

Prin urmare, în ceea ce privește calitatea nutrițională a alimentelor produse special pentru pacienții cu boală celiacă, AOECS și EFAD confirmă faptul că, deși alimentele fără gluten pentru persoane celiace au fost îmbunătățite în mod considerabil de către producători în ultimii ani și în unele țări pot fi considerate comparabile cu produsele care conțin gluten (de exemplu, UK, Italia) [12,19], există în continuare unele diferențe și trebuie luate în considerare la planificarea unei diete variate fără gluten.

Ca și în cazul alimentelor care conțin gluten, calitatea produselor fără gluten poate fi îmbunătățită, mai ales în ceea ce privește sarea, energia și grăsimile saturate, iar operatorii din sectorul alimentar ar trebui încurajați să îmbunătățească calitatea nutrițională a produselor fără gluten, încercând totodată să mențină prețurile la același nivel.

De fapt, mai multe studii au documentat faptul că produsele fără gluten procesate costă mult mai mult decât produsele obișnuite. Pacienții cu boală celiacă care nu pot susține costurile mai ridicate ale produselor fără gluten pot reduce aderența la dieta fără gluten [12, 20, 21]. Din acest motiv, sprijinul guvernamental acordat pacienților pentru accesul la produse fără gluten (de exemplu, produse fără gluten gratuite, ajutor financiar, prescripții pentru produse fără gluten) este foarte important pentru a-i ajuta să mențină dieta fără gluten și pentru a evita complicațiile periculoase.

În orice caz, pacienții celiaci trebuie să fie încurajați să mărească consumul de produse care nu conțin gluten în mod natural, evitând alimentele procesate. În special, un anumit număr de alimente care nu conțin gluten în mod natural, inclusiv cereale, semințe, leguminoase, fructe și legume dense din punct de vedere nutrițional, pot adăuga varietate, îmbunătății gustul și pot crește calitatea nutrițională a dietei fără gluten [17]. În plus, includerea așa-numitelor „pseudo-cereale”, cum ar fi hrișcă, quinoa și amarant, în dieta fără gluten pare să ofere o mare varietate dietei acestor pacienți, crescând conținutul de fibre și ajutând pacienții să abordeze problemele comune, cum ar fi constipația [22]. Astfel, produsele care nu conțin gluten în mod natural pot face dieta fără gluten să fie mai gustoasă, mai accesibilă din punct de vedere economic și să aducă nutrienți importanți.

Susținem informarea și abilitarea consumatorilor / pacienților celiaci, pentru a-i ajuta să se conformeze unei diete echilibrate și sănătoase fără gluten. Pacienții trebuie să fie sfătuiți întotdeauna să citească etichetele nutriționale ale fiecărui produs, pentru a face alegeri alimentare sănătoase în viața de zi cu zi.

 

 

Referințe
1. Pellegrini N, Agostoni C, Nutritional aspects of gluten-free products. J Sci Food Agric: 95(12) 2380-5; 2015.
2. Miranda J, Lasa A, Bustamante MA, Churruca I, Simon E, Nutritional differences between a gluten-free diet and a diet containing equivalent products with gluten. Plant Foods Hum Nutr 69(2): 182-7; 2014.
3. Wu JH, Neal B, Trevena H, Crino M, Stuart-Smith W, Faulkner-Hogg K, Yu Louie JC, Dunford E, Are gluten-free foods healthier than non-gluten-free foods? An evaluation of supermarket products in Australia. Br J Nutr 114(3): 448-54; 2015.
4. Ferrara P, Cicala M, Tiberi E, Spadaccio C, Marcella L, Gatto A, Calzolari P, Castellucci G, High fat consumption in children with celiac disease. Acta Gastroenterol Belg 72(3): 296-300; 2009.
5. Bardella MT, Fredella C, Prampolini L, Molteni N, Giunta AM, Bianchi PA, Body composition and dietary intakes in adult celiac disease patients consuming a strict gluten-free diet. Am J Clin Nutr 72(4): 937-9; 2000.
6. Kinsey L, Burden ST, Bannerman E, A dietary survey to determine if patients with coeliac disease are meeting current healthy eating guidelines and how their diet compares to that of the British general population. Eur J Clin Nutr 62(11): 1333-42; 2008.
7. Wild D, Robins GG, Burley VJ, Howdle PD, Evidence of high sugar intake, and low fibre and mineral intake, in the gluten-free diet. Aliment Pharmacol Ther 32(4): 573-81; 2010.
8. Dall’Asta C, Scarlato AP, Galaverna G, Brighenti F, Pellegrini N, Dietary exposure to fumonisins and evaluation of nutrient intake in a group of adult celiac patients on a gluten-free diet. Mol Nutr Food Res 56(4): 632-40: 2012.
9. Hallert C, Grant C, Grehn S, Grännö C, Hultén S, Midhagen G, Ström M, Svensson H, Valdimarsson T, Evidence of poor vitamin status in coeliac patients on a gluten-free diet for 10 years. Aliment Pharmacol Ther 16(7): 1333-9; 2002.
10. Vici G, Belli L, Biondi M, Polzonetti V, Gluten free diet and nutrient deficiencies: A review. Clin Nutr. 2016 Dec;35(6):1236-1241
11. Mazzeo T, Cauzzi S, Brighenti F, Pellegrini N, The development of a composition database of gluten-free products. Public Health Nutrition 18(8): 1353-7; 2015.
12. Fry L, Madden M, Fallaize R, An investigation into the nutritional composition and cost of gluten-free versus regular food products in the UK. J Hum Nutr Diet 31(1): 108-120; 2018.
13. Scazzina F, Dall’Asta M, Pellegrini N, Brighenti F, Glycaemic index of some commercial gluten-free food. Eur J of Nutr 54(6): 1021-6; 2014.
14. Segura ME, Rosell CM, Chemical composition and starch digestibility of different gluten-free breads. Plant Foods Hum Nutr 66(3): 224-30; 2011.
15. Morreale F, Angelino D, Pellegrini N, Designing a Score-Based Method for the Evaluation of the Nutritional Quality of the Gluten-Free Bakery Products and their Gluten-Containing Counterparts. Plant Foods Hum Nutr 73 (2): 154-159; 2018.
16. Newberry C, McKnight L, Sarav M, Pickett-Blakely O, Going Gluten Free: the History and Nutritional Implications of Today’s Most Popular Diet. Curr Gastroenterol Rep19(11): 54; 2017.
17. Saturni L, Ferretti G, Bacchetti T, The gluten-free diet: safety and nutritional quality. Nutrients 2(1): 16-34; 2010.
18. Gliszczynska-Swiglo A, Klimczak I, Rybicka I, Chemometric analysis of minerals in gluten-free products. J Sci Food Agric, 98(8): 3041-3048; 2018.
19. Cornicelli M, Saba M, Machello N, Silano M, Neuhold S, Nutritional composition of gluten-free food versus regular food sold in the Italian market. Dig Liver Dis. May 2018 Epub ahead of print.
20. Panagiotou S, Kontogianni MD, The economic burden of gluten-free products and gluten-free diet: a cost estimation analysis in Greece. J Hum Nutr Diet 30(6): 746-752; 2017.
21. Capacci S, Leucci AC, Mazzocchi M, There is no such thing as a (gluten-)free lunch: Higher food prices and the cost for coeliac consumers. Econ Hum Biol 30: 84-91; 2018.
22. Alvarez-Jubete L, Arendt EK, Gallagher E, Nutritive value and chemical composition of pseudocereals as glutenfree ingredients. Int J Food Sci Nutr 60 Suppl 4: 240-257; 2009.